marți, 22 martie 2011




Gandirea pozitiva, calea catre o viata echilibrata


Fiecare dintre noi a sesizat magia momentelor in care gandim pozitiv: problemele se rezolva mai usor, timpul trece mai repede, avem mai mult succes in ceea ce intreprindem, ne intelegem mai bine cu semenii nostrii, suntem mai intelegatori.
Astfel, ajungem sa ne simtim bine in pielea noastra si sa atragem situatii pozitive de viata care pot aduce schimbari cruciale pentru existenta noastra. Acest fapt este posibil pentru ca ne-am conectat la sinele nostru, care este generator de experiente interesante si semnificative care ne completeaza ca persoane.

In acest mod, intuitivi si plini de energie creatoare, ne traim vietile din plin si adecvat, recunoastem superficialul de profund si lucrurile care fac diferenta si sunt esentiale pentru ca noi sa simtim ca viata este frumoasa si sa ii intelegem sensul.
Gandirea pozitiva este o atitudine mentala cu ajutorul careia reusim sa depasim obstacolele si, astfel, sa ne indeplinim visele. Este o atitudine mentala care faciliteaza accesul la succes si ne permite sa obtinem rezultate bune si excelente in toate ariile propuse. O gandire pozitiva anticipeaza fericirea, bucuria, sanatatea si rezultate satisfacatoare pentru fiecare situatie si actiune. Tot ce iti pui in minte reusesti sa duci la bun sfarsit.

Gandirea negativa, lamentarea, vaicareala, pesimismul amplifica dezamagirea, frustrarea, disconfortul. Astfel, putem pierde din vedere ansamblul si nu mai putem gasi calea de iesire dintr-o situatie care avea o rezolvare usoara. De asemenea, ajungem sa nu mai fim dezirabili, deoarece, in general, oamenilor nu le plac plangaciosii.

Pentru a avea o gandire pozitiva este necesar un antrenament intern sustinut. Atitudinea si gandurile nu se modifica peste noapte. Putem incepe prin a nu mai gandi urat despre apropiatii nostri, prin a modifica constient cuvintele grele, depreciative la adresa unor persoane, transformandu-le cel putin in cuvinte cu valoare neutra. Astfel, ne eliberam de incarcatura negativa a emotiilor continute de cuvintele pline de ura, depreciative sau defaimatoare la adresa altor persoane.

Mintea este aceea care face rau sau bine, care ne face fericiti sau nefericiti, bogati sau saraci. Tot ceea ce a creat omenirea bun este produsul unei gandiri pozitive, creative, altruiste. Relatiile conflictuale nu au adus niciodata ceva bun; doar suferinta si distructivitatate, confuzie si deruta.

De aceea este important sa transmitem celorlati oameni mesaje pozitive care genereaza energie, entuziasm, confort psihic, speranta, incredere, bucurie de a trai. Gandirea pozitiva este deci o sursa importanta de sanatate. Puterea gandului este imensa si ea ne conduce practic viata. Acest lucru se intampla adesea la nivel subconstient, dar noi putem transforma acest proces intr-unul constient.

In prezent exista multe persoane care se pot considera implinite pe foarte multe planuri, care stapanesc arta gandirii pozitive si, drept rezultat, traiesc o viata de calitate in adevaratul sens. Si TU poti. Ai incredere in tine, in mintea si inima ta. Nu exista nici un fel de limite in afara celor in care alegem noi sa credem.

Daca simti dificultati in a descoperi singur resursele interioare ale gandirii pozitive, poti apela la un specialist, care te poate ghida si acompania in demersul interior al transformarii dintr-un prizonier al propriilor ganduri intr-o persoana relaxata, echilibrata, bucuroasa si in armonie cu ceilalti si cu sine.


“Când eşti mulţumit să fii pur şi simplu tu însuţi şi să nu te compari cu ceilalţi, toţi te vor respecta”. Lao-Tzu

“Câte gânduri îmi trec prin cap ...
Le las să treacă.
Este plăcerea lor
Să se stârnească din senin,
Ca norii,
Și să se destrame la întâmplare,
La marginea orizontului.

Unele revin,
Cuprinse parcă de-o remușcare:
Au uitat să se atingă de cuvinte!
Cuvintele le îmbrățișează,
Le cuprind în potir de flori carnivore.
Și eu mă pomenesc punând pe note
Plânsul gândurilor fără ieșire.”

Marin Sorescu

miercuri, 2 martie 2011




De la stres la sindrom burnout
Stresul prelungit accentueaza sau cauzeaza hipertensiune, atacuri vasculare, boli de inima, ulcer, migrene, cancer, alergii, astm, artrita reumatoida etc. Totodata, stresul cronic afecteaza gandirea limpede, duce la pierderea energiei, scade performanta la locul de munca, afecteaza sau intrerupe relatiile cu ceilalti si, in general, erodeaza calitatea vietii.
Agentia Europeana pentru Securitatea si Sanatatea Muncii estimeaza faptul ca o treime dintre medici sufera de burnout, iar 10% dintre ei ajung sa aiba deteriorari grave ale starii de sanatate, cum ar fi depresia severa sau alte tulburari psihiatrice, boli degenerative, abuzul de alcool sau droguri.
Semne şi simptome de stres excesiv la locul de muncă sau acasa
Senzaţie de anxietate, iritabilitate, depresie sau
Apatie, pierderea interesului în muncă.
Probleme cu somnul
Oboseală,
Probleme de concentrare
Tensiunii musculare
Durere de cap
Probleme de stomac
Retragere sociala
Pierderea apetitului sexual
Utilizarea de alcool sau droguri pentru a face faţă
Hans Selye a numit acest raspuns la stres, "sindromul general de adaptare", care cuprinde toate mecanismele nespecifice capabile sa mobilizeze resursele adaptative ale organismului in fata agresiunii care ii ameninta integritatea.
Sindromul general de adapatare se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare.
Sindromul Burnout (a arde complet) reprezinta stresul cronic la locul de munca. Acesta se dezvolta lent, fara simptome si duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Se manifesta printr-o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional. La acest stadiu se poate ajunge indeplinind cu succes urmatoarele conditii:
-asteptari prea mari,
-munca din greu cu rezultate slabe, nesatisfacatoare
-efort crescut dar fara rezultate palpabile
-lipsa viziunii si a sperantei ca situatia se va remedia
-furie indreptata catre ceilalti
-epuizare psihica si fizica
-durere psihica manifestata prin cinism
-aparitia sentimentelor de disperare si lipsei de speranta
-pierderea sperantei intru-un viitor apropiat sau indepartat mai bun
-colaps fizic manifestat prin diverse afectiuni psihosomatice (ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc,.) si colaps psihic exprimat prin nevroze, depresie, decompensari psihotice ( schizofrenie, psihioza maniaco-depresiv , tulburari delirante etc,.)
Astfel, persoana afectata de sindromul burnout se distanteaza de ceilalti (derealizarea), si incepe sa ii priveasca pe acestia intr-un mod impersonal , deoarece nu mai are resurse emotionale si fizice; isi reduce realizarile personale si detine un grad ridicat de epuizare emotionala ;se simte golita , incapabila sa mai ofere ceva si devine foarte vulnerabila la factorii stresori din mediu.
Starea de burnout este cauzata de expunerea prelungita la stresul professional si de cele mai multe ori este insotita de depresie(sentimentul de inutilitate si de gol sufletesc) Fazele urmatoare ale afectiunii se pot croniciza daca nu se iau masuri din timp.
Este important sa existe si a se pastreze un echilibru intre somn, munca si relaxare. Cei 3 opt , respective 8 ore de munca , 8 ore de relaxare si 8 ore de odihna si- au pierdut demult valoarea.
Pe fondul situatiei economice actuale, unora le este din ce in ce mai greu sa faca fata provocărilor de la locul de muncă. In unele situatii unora dintre noi , stresul se manifesta intr-o proportie mai mare si pe fondul stresului propriu cu care venim de acasa la serviciu: probleme personale de sanatate, probleme de cuplu, un copil bolnav, un parinte bolnav etc,. Astfel, ajunsi la serviciu se supraaglomereaza cu alte tensiuni ce tin de locul de munca: dead line-uri , volum crescut de munca in unelele zile, interrelationarea deficitara cu unii colegi, un sef prea autoritar etc,.
Stresul este o parte normala a vietii. Este „mecanismul” care provoaca toate marile schimbari din natura pe fondul luptei continue dintre contrariile existente : alb-negru, rece –cald, bun –rau, mare-mic, fluid-solid, dulce-sarat etc,.
Stresul excesiv interferează cu productivitatea si reduce sanatatea fizica si emotionala, asa ca este important sa gasim modalitati de a-l tine sub control. Din fericire, exista o multitudine de lucruri care se pot face pentru a gestiona şi reduce stresul la locul de munca si in alte aspecte ale vietii personale sau de cuplu.
Astfel, este important :
-sa va stabiliti asteptari realiste
-sa acceptati faptul ca este important sa luati mici pauze de relaxare si de detensionare
-sa va alimentati suficient
-sa consumati o cantitate mica de zaharuri pentru a va furniza energie
-sa rationalizati eforturile in functie de rezultatele pe care le doriti
-sa stabiliti obiective clare si precise
-sa incercati sa priviti si celalata jumatate a paharului sau partea frumoasa a vietii, acordandu-va timp sa respirati constient prin exercitii de respiratie care va conecteaza la o gandire mai limpede si o emotionalitate mai relaxata
-sa sperati intr-un „maine” mai senin
-sa aveti incredre in voi si in faptul ca totul este relativ, chiar si o stare de supraincarcare se poate spulbera ca din senin prin folosirea constienta a constiintei, respectiv evadarea din zona de stres, incarcarea cu energie pozitiva prin conversatii usoare cu colegii de serviciu sau un prieten drag care ne poate furniza un zambet; observarea elementelor din natura (flori, pasari, animale), vizualizarea de fotografii cu elemente naturale(munte, mare, apus de soare,rasarit de soare) , auditia unei arii muzicale (Mozart,Beethoven, Porumbescu, Enescu etc,.) care va poate modifica starea generala ca prin minune; lecturarea unei carti bune; tinerea unui jurnal al starilor sufletesti pentru monitorizarea acestora
-gandirea pozitiva
-practicarea unui sport
-plimbari in aer liber
-petrecerea unei parti a timpului liber in natura
-renuntarea la iluzii
-construirea mentala a unui viitor mai bun
- este de preferat sa incetati sa ii mai invinovatiti pe altii pentru nereusitele dumneavoastra
- este util sa reluati legaturile cu prietenii si famili
- este important sa va refaceti resursele (concediu, odihna, sport, relaxare, deconectare)
-etc,.
-puteti cere ajutorul unei specialist in cazul in care considerati ca nu va puteti mobiliza, de unul singur intr-o directie constructiva. Astfel, traseul refacerii fizice si psihice, dupa bombardamentul stresului , poate deveni mai usor.